Dana Gruia Dufaut : Adevarul este că, ani de-a rândul, România a reeditat legenda Mesterului Manole...

Avocat înscris în Barourile din Paris şi Bucureşti, Dana Gruia Dufaut este unul dintre cei mai longevivi avocați de business din România, având la activ numeroase proiecte mari de investiții finalizate pentru unele din cele mai importante firme străine, cu precădere franceze, prezente în România.

Sunteti in piata avocaturii de business de aproape 25 de ani. Cum a fost tot acest parcurs?

La începutul anilor 90 am realizat primul proiect juridic în România, instalând prima mare companie franceză specializată în construcția de drumuri. Paradoxal, după toți atâția ani, piatra de moară a României sunt tot drumurile... Sincer, nu mă gândeam la venirea mea în Romania că 25 de ani mai târziu voi fi tot aici şi că voi ajunge să experimentez toate trăirile omului care îşi caută locul cel mai bun în business.

Privind înapoi, acum, îmi dau seama cât de puternice au fost ancorele ce m-au legat de această țară. Nu mă refer doar la originea mea, ci mai ales la oportunitățile oferite de schimbările aduse de căderea regimului comunist şi la provocările aproape zilnice cărora mediul de afaceri trebuia să le facă față. Să nu uităm că avocatura de business a cărei piață o măsurăm astăzi cu frenezie era un termen prea sofisticat pentru anii 90. Nu de puține ori mă întrebam ce caut eu aici şi tot de atâtea ori găseam motive să continui. România trecuse de la economia centralizată la economia de piață, însă în plan legislativ, cât şi în plan economic era prea puțin pregătită pentru aşa ceva. Au urmat ani de experiențe şi tentative de modernizare. Unele au eşuat, altele nu au fost finalizate sau chiar au fost denaturate. Mă gândesc la procesul de privatizare pe care l-am urmărit îndeaproape, fiind implicată inclusiv în realizarea de audituri pentru multe fabrici … Acest proces, care ar fi trebuit să aducă mari beneficii țării, a fost de fapt un proces în interesul personal al unora .... Costul plătit a fost dispariția totală a unor industrii / sectoare de activitate şi redemararea cu întârziere a activității în alte sectoare economice. Au existat şi multe cazuri de privatizări de succes, dar adevărul este că, ani de-a rândul, România a trăit sub semnul legendei Mesterului Manole. Ce se construia intr-o guvernare se dărâma în următoarea şi totul reîncepea, iar această observație este valabilă pentru toate sectoarele de activitate.

Pentru avocații care asistau investitorii au fost vremuri de mari provocări, dar şi de mare creativitate şi personal cred că am avut o şansă extraordinară de a mă dezvolta profesional cum nu aş fi putut-o face în Franța, țara mea de adopție.

În fine, intrarea României în NATO şi în UE a accelerat procesul de modernizare economică şi legislativă, i-a imprimat coerența necesară. A fost un factor determinant pentru tot ceea ce avem în prezent: o economie în creştere, chiar dacă nu pe deplin competitivă, o legislație armonizată, instituții şi inclusiv o mai mare voință politică de a lupta împotriva corupției şi birocrației. Desigur, lupta nu s-a încheiat dar România este pe harta investițiilor, are performanțe economice pe care alte țări din UE nu le pot atinge în acest moment, iar poziția sa geografică şi resursele disponibile sunt o carte de vizită demnă de a fi păstrată. In noul context mondial, cel puțin pentru unele țări europene România poate fi destinația de afaceri cea mai profitabilă din Europa.

Din punct de vedere juridic, care sunt principalele provocari pentru investitori atunci cand ajung in Romania?

Provocările sunt aceleaşi ca şi pentru investitorii locali, însă percepția lor este mult diferită. Investitorii din țările occidentale cântăresc în genere îndelung o decizie de a investi într-o altă țară cum este, de exemplu, România. Urmăresc cu atenție evoluțiile economice, sociale, legislative şi politice şi redactează modelul de dezvoltare economică pe care urmează să-l implanteze.

Evident, ceea ce îi interesează cel mai mult este predictibilitatea. Oscilațiile ample în materie de legiferare, de politici publice, sunt cele care îi îndepărtează pe potențialii investitori care vin cu planuri de afaceri atent construite, care prevăd termene clare pentru rentabilizarea investiției şi nu îşi permit să fie luați prin surprindere de schimbări majore şi frecvente, cum ar fi la nivelul Codului Fiscal, de exemplu.

De aceea, cred că principala provocare pentru un investitor este aceea de a întelege mediul în care urmează să lucreze şi de a-şi alege experții potriviți care să-l ajute în acest sens, începand cu cadrul legal ce trebuie respectat la înființarea filialei din România sau, după caz, în situația proceselor de fuziuni-achiziții sau privatizări, până la recrutarea colaboratorilor. Personal am pretenția că am avut şi am capacitatea de a asista investitorii prin hățişul legislativ în aşa fel încât investiția să-i fie securizată.

S-a schimbat in timp rolul avocatului de business în relatia cu clientul ?

Da, fără îndoială. Avocatul de business este un consultant, nu doar un litigant care pledează în instanță. El trebuie să acopere o gamă mult mai largă şi mai variată de subiecte, de la domeniul concurenței până la proprietatea intelectuală, intervenind într-o manieră proactivă în relația cu clientul. Avocatul de business are o abordare multidisciplinară iar deschiderea sa către business este esențială

Recent, Romania s-a dotat cu un nou Cod fiscal, care i-a impartit pe economisti in doua tabere. Opinii pro si contra au fost exprimate si de avocati. Dv.ce credeti despre schimbarile ce vor interveni de la 1 ianuarie 2016?

Proiectul noului Cod Fiscal a plecat de la două obiective principale: structurarea legislaţiei fiscale după cele peste 100 de modificări şi completări intervenite în ultimii 12 ani, pe de-o parte, şi reducerea taxelor percepute pentru a stimula economia, pe de altă parte.

In ansamblu, noul cod a acomodat anumite deziderate legate de stimularea economiei cu constrângerile macro-economice, care vizează păstrarea stabilităţii la nivelul deficitelor, ceea ce a rezultat în final fiind un document care asigură scăderea TVA de la 24% la 20 %, dar şi reducerea cotei de impozitare a veniturilor din dividende (de la 16% la 10%), chiar dacă aceasta din urmă va avea loc de la 1 ianuarie 2017. Aceste două aspecte îi interesează pe investitorii din România şi – probabil – ele vor contribui la creşterea ISD în anii care urmează. Dar rămân în continuare o serie de prevederi referitoare la partea de impozitare (chiar impozitul pe construcţii speciale ce ar urma să dispară abia din 2017) sau cele privitoare la taxarea muncii care nu favorizează investiţiile. În continuare, trebuie aduse mai multe îmbunătăţiri la partea de fiscalitate pentru a încuraja firmele să investească în cercetare-dezvoltare, pentru creşterea competitivităţii la nivelul întregii economii. In ceea ce priveşte însă impozitul pe profit, România a fost, este şi rămâne atrăgătoare în Europa. Şi trebuie să rămână aşa ...

Din perspectiva business-ului pe care il aveti, care este bilantul acestui an?

Avem motive de optimism datorită proiectelor mai importante reluate de clienții noştri. Pe unele le-am finalizat în acest an, altele vor fi încheiate anul viitor. Fără a avea totuşi parte de investiții de mare anvergură, mişcările din piață sunt importante şi ne înscriem în trendul de creştere înregistrat din 2014. Ariile de consultanță, incluzând fuziunile şi achizițiile de societăți, restructurările, aspectele conexe de drept societar/comercial dețin, cum este şi firesc, în cazul nostru, cea mai importantă pondere, la distanță de litigii şi arbitraje.

Dezghețul în afaceri pe care l-am simțit deja în 2014, inclusiv în domenii stagnante, precum cel imobiliar, s-a confirmat datorită interesului crescut al firmelor pentru mărirea capacităților (dezvoltare de noi parcuri logistice sau achiziție de terenuri agricole sau ferme agricole).

Aveti un cabinet de avocatura care ofera servicii in special unei clientele formate din firme franceze. Ce le spuneti investitorilor francezi despre Romania ?

Ce le spun tuturor investitorilor care ne caută pentru a le oferi servicii de consultanță şi asistență juridică. România este o țară cu multe şanse pentru dezvoltarea afacerilor. Faptul că aici, comparativ cu Polonia, de exemplu, unele sectoare s-au dezvoltat mai lent, reprezintă acum un atuu pentru investiții. Le mai spun investitorilor că nu trebuie deloc să îi subestimeze pe români care au o mare capacitate de adaptare şi dau dovadă de o mare putere de muncă atunci când sunt tratați corect. Desigur, indicatorii economici ai țării, condițiile investiționale şi resursele de care dispune România sunt o ancoră puternică pentru investiții, însă pentru ca o firmă să decidă să se instaleze în această țară pe termen lung trebuie să aibă şi garanția recuperării investiției într-un termen rezonabil, care poate fi de 3-5 ani.

Eu personal văd că există în continuare deschidere pentru investiții în România, doar că mediul economic este complicat în general în toată Europa. Să nu uităm că noi vorbim de o economie globalizată şi doar factorii interni dintr-o țară nu mai sunt suficienți pentru a atrage investițiile.

Se indreaptă România în direcția corectă?

Fără îndoială, acest lucru este vizibil, inclusiv dacă privim recentele mişcări din societatea civilă, care intervine pentru a corecta anumite direcții politice sau politici publice, deoarece le percepe ca fiind derapaje de la drumul pe care trebuie să-l urmeze România. Am citit undeva o afirmație atribuită lui Henri Coandă care se potriveşte foarte bine discuției noastre: „Viitorul este suma paşilor pe care-i faceți, inclusiv a celor mici, ignorați sau luați în râs”.

Georgeta Clinca
Interviu publicat in revista Piata Financiara, editia aniversara 20 de ani, nr. 11(240) / noiembrie 2015