Ultima actualizare: 10 februarie 2022
Munca la distanță pentru angajații straini ai unei companii înregistrate în afara României, care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informațiilor și comuncațiilor (TIC), sau pentru străinii care dețin o companie înființată în afara României și care desfășoară o astfel de activitatea de la distanță a fost reglementată de Legea nr. 22/2022 pentru modificarea și completarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Actul normativ consacră astfel și în România termenul de „nomad digital”, un concept larg răspândit la nivel mondial, care desemnează persoana care se folosește de tehnologie pentru a lucra de la distanță și care poate, astfel, să călătorească în același timp în diverse colțuri ale lumii.
Altfel spus, nomadul digital este acea persoană care desfășoară o activitate din zona așa numitelor industrii noi, precum programare, design grafic, SEO, PPC, social media, content writing, marketer digital, etc.
Potrivit textului legal, nomadul digital este : „străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat sau activitatea din cadrul companiei, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor".
Potrivit legislației românești, „străinul” este persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European, ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene.
Munca la distanță în cazul acestor persoane ridică însă o serie de aspecte ce au legătură cu procesul de imigrare și presupune obținerea unei vize de lungă ședere și a unui permis de ședere temporară.
Totodată, aceasta presupune și o serie de implicații de ordin fiscal, iar statutul fiscal al nomazilor digitali trebuie atent analizat, luând în considerare atât Codul Fiscal, cât și convențiile de evitare a dublei impuneri între România și resepctivele state de rezidență ale acestora.
Drepturi si obligații ale nomadului digital
Un nomad digital se bucură de toate drepturile prevăzute în tratatele internaționale la care România este parte.
Acesta poate rămâne pe teritoriul țării cu respectarea legislației în vigoare, iar pentru a beneficia de protecție socială din partea statului român, în aceleași condiții ca și cetățenii români, trebuie să aibă reședința sau domiciliul stabilit în România.
Viza de lungă ședere în România
Nomazii digitali se califică pentru obținerea unei vize de lungă ședere și a unui permis de ședere temporară, care poate fi prelungit. Viza de lungă ședere se acordă, la cerere, nomazilor digitali care doresc să călătorească și să rămână în România, dacă sunt îndeplinite cumulativ o serie de condiții, pe lângă documentele standard pentru aplicarea vizelor de lungă ședere.
Legea nu face distincție între tipurile de lucrători digitali care pot solicita o astfel de viză.
Condiții de îndeplinit în cumulativ :
- Să dispună de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză; În 2022, salariul mediu brut în România este de 6.095 lei.
- Să desfășoare activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
Documente standard pentru solicitarea vizelor de lungă ședere (selecție):
- documente ce fac dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea TIC, sau dovada administrării la distanţă şi prin utilizarea TIC a unei companii înregistrate de cel puţin 3 ani în afara României de la data solicitării vizei ; • documente referitoare la compania respectivă ;
- documente care să ateste plata la zi a impozitelor, taxelor și contributiilor și faptul că persoana respectivă / compania deținută nu este înregistrată cu acte şi fapte care au sau au avut ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală sau cu fapte de natură penală (echivalentul cazierului judiciar/fiscal) ;
- dovada mijloacelor de deplasare, a asigurărilor medicale, a mijloacelor de întreținere și a condițiilor de cazare.
După caz, autoritățile române pot solicita și alte documente pe care le consideră necesare pentru analiza dosarului depus de nomadul digital.
Prelungirea dreptului de ședere temporară
Prima prelungire a dreptului de ședere temporară pentru nomazii digitali se acordă pentru o perioadă de 6 luni.
Prelungiri ulterioare ale acestui drept se pot acorda dacă străinul îndeplinește în continuare condițiile prevăzute de lege și dacă va prezenta o adeverință de venit eliberată de organul fiscal competent.
În concluzie
Este cunoscut faptul că România se află în topul clasamentelor (locul 3 mondial, potrivit Digital Nomad Index) în ceea ce privește atractivitatea pentru desfășurarea telemuncii sau a muncii la distanță, având în vedere existența unor facilități fiscale (de exemplu, pentru lucrătorii din domeniul IT), dar și condițiile de trai mai ieftine decât în alte țări europene sau viteza Internetului.
Modificările nou introduse de Legea nr. 22/2022 sunt, astfel, în acord cu măsurile de reglementare a vizelor pentru nomazii digitali, inclusiv de alte state din regiune precum Croația sau Cehia.