Dana GRUIA DUFAUT: “Andrei Radulescu reprezinta cu siguranta un model de eruditie, moralitate si riogoare juridica”

Doamna Dana GRUIA DUFAUT ne-a oferit un interviu in care ne-a vorbit despre cei 135 de ani de la nasterea lui Andrei Radulescu.

 “Prin organizarea Colocviul dedicat lui Andrei Radulescu (1880-1959) deschidem o usa a trecutului presarat cu cele mai autentice modele si lansam invitatia la continuarea cercetarii juridice in Romania”. 

Legal Marketing: Se implinesc 135 de ani de la nasterea juristului si academicianului Andrei Radulescu. Ce a insemnat Andrei Radulescu pentru mediul academic si juridic din Romania?

Dana GRUIA DUFAUT: Intr-adevar, in luna noiembrie a acestui an, s-au implinit 135 de ani de la nasterea Academicianului, Profesor Andrei Radulescu, a carui omagiere va fi facuta joi 3 decembrie 2015, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare, la initiativa Fundatiei Andrei Radulescu si a Marilor Juristi Romani, in colaborare cu Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si Biblioteca Centrala Universitara „Carol I”.

 Sa evoci personalitatea lui Andrei Rădulescu este o provocare in zilele noastre, pentru ca asta presupune nu doar un background juridic serios, ci si o intelegere a vremurilor in care a trait Andrei Radulescu (1880-1959).

 Totusi, daca ar fi sa spunem doar doua, trei lucruri despre Andrei Radulescu, atunci ar fi relevant poate faptul ca a devenit jurist datorita Fundatiei Carol I care i-a acordat o bursa fara de care nu ar fi dispus de mijloacele financiare pentru a ramane student in Bucuresti; Andrei Radulescu a fost primul jurist ales presedinte al Academiei Romane (1946-1948), dupa ce de 10 ori fusese ales vicepresedinte al acestui inalt for cultural; de asemenea; el este cel care pus bazele scolii de cercetare in domeniul vechiului drept romanesc din tara noastră. Continuatorul colectivului de vechi drept romanesc al Academiei Romane – Institutul de cercetari juridice – poarta in prezent numele lui Andrei Radulescu.

Nu ne putem opri insa aici, iar despre Andrei Radulescu – magistratul, presedinte al Inaltei Curti de Casatie (1938-1940), sunt tot atat de multe de spus, cat despre Andrei Radulescu – profesorul de drept civil, cu o experienta didactica extraordinara si autor a nenumarate studii de drept ce au contribuit in mod substantial la dezvoltarea culturii juridice in Romania.

In zilele noastre, memoria sa este pastrata vie de Academia Romanaa si de Uniunea Juristilor, care acorda anual premiile « Andrei Radulescu » specialistilor care au o contributie importanta la dezvoltarea cercetarii stiintifice, dar si de Institutul de cercetari Juridice Andrei Radulescu, iar in satul sau natal, Chiojdeanca, de Scoala care a primit denumirea de „Scoala Andrei Radulescu” sau de Fundatia Andrei Radulescu si a Marilor Juristi care acorda burse de studii pentru elevii din Chiojdeanca.

L.M. Contributia lui Andrei Radulescu la formarea culturii juridice este de necontestat, alaturi de juristi marcanti ca Istrate Micescu, Constantin Hamangiu. Ce ar trebui sa stie tinerii juristi de astazi despre Andrei Radulescu ? Ce ar trebui sa reprezinte Andrei Rădulescu pentru acesti tineri ?

Dana GRUIA DUFAUT: Andrei Radulescu reprezinta cu siguranta un model de eruditie, moralitate si riogoare juridica. Este pasionatul istoric al dreptului interesat de talmacirea si punerea in valoare a izvoarelor vechiului drept romanesc, dar si practicianul ce si-a castigat de tanar respectul în cadrul breslei sale. Iata de exemplu ce scria despre el un contemporan al sau, reputatul Ion Valjan :

« Andrei Radulescu, cu care m-am infratit la Tribunalul Arges, e una din cele mai complexe personalitati pe care le-am putut omagia in viata. Cu vaste cunostinte istorice, erudit, documentat, muncitor, in lumea literelor rivalizeaza de acum cu Vasila Parvan. Recunoastem in el si un mare jurist”

Andrei Radulescu a dobandit o cultura enciclopedica ce i-ar fi permis sa obtina performanta in orice alt domeniu, dar dupa cum insusi marturiseste in lucrarea autobiografica „Amintiri” destinul sau a fost sa ajunga un mare jurist. Baiat de tarani mosneni dintr-o comuna prahovena (Chiojeanca), a dat dovada de o inteligenta iesita din comun si de o extraordinara vointa de invatare, ce aveau sa-l aduca in atentia celor mai de seama personalitati ale vremii.

La doar 19 ani isi uimeste profesorii de liceu cu talentul sau oratoric si inca de la prima conferinta pe care o tine, intitulata „Noi in 1900”, provoaca o vie emotie. De altfel, vestile despre talentul sau oratoric remarcabil ajung repede si la urechile Regelui Carol I care il va primi in audienta la Palatul Pelisor, in 1900. Pentru tanarul Andrei Radulescu este inceputul unui parcurs extraordinar caruia i se va dedica in totalitate, muncind zi si noapte, imbogatindu-si neincetat cunostintele. Dupa anii de liceu petrecuti la Colegiul Sf Petru si Pavel din Ploiesti, va urma in paralel cursurile Facultatii de Drept si ale Facultatii de Litere, pe care le va termina cu unanimitate de bile albe « Cum laude » si, respectiv, « Magna cum laudae ». In 1912 isi va lua doctorat in Drept, la Facultatea de Drept din Liège (Belgia), cu mentiunea « avec grande distinction ».

Pasiunea pentru cercetarea istoriei il va urmari toată viata, iar lucrarile sale sau nenumaratele conferinte pe care le va sustine, unele la radio, dovedesc o stapanire complexa a faptelor istorice si a celor mai variate chestiuni de drept.

Intrat in magistratura de tanar, in 1907, va ajunge sa ocupe cea mai insemnata demnitate – aceea de Prim-Presedinte al Curtii de Casatie si Justitie (1938-1940), iar numele sau va fi evocat in momente cheie ale istoriei noastre. Mai putin cunoscut este de exemplu faptul ca Nicolae Iorga l-a propus pentru functia de ministru al Justitiei, pe cand conducea guvernul din 1931-1932, dupa moartea neasteptata a titularului acestui portofoliu, marele Constantin Hamangiu. La fel, numele lui Andrei Radulescu s-a regasit printre cei nominalizati sa preia Regenta.

Multe sunt in continuare de aflat despre Andrei Radulescu – profesorul de drept civil care va continua sa predea timp de 27 de ani la Academia de Inalte Studii Comerciale (1920-1947), la Scoala Superioara de Razboi (1920-1940), la Scoala de Stiinte de Stat sau la Scoala de Inalt Comandament. Paradoxal, desi cursurile sale de drept civil au reprezentat un instrument folosit de nenumarati juristi ai vremii iar complexitatea abordarilor sale au constituit in permanenta o sursa de inspiratie pentru altii, Andrei Radulescu, printr-un joc al influentelor partinice, nu a reusit totusi sa predea decat sporadic la Facultatea de Drept din Bucuresti (1916-1918), niciodata ca titular. A fost o mare nedreptate ce i s-a facut si pe care nu a uitat-o toata viata…

Dincolo insa de aceste repere biografice usor de descoperit, Andrei Radulescu ramane un contemporan al nostru ce merita redescoperit, multe din ideile sale fiind de o pronuntata actualitate, chiar si acum la 135 de ani de la nasterea sa.

L.M.  Sunteti presedinta Fundatiei “Andrei Radulescu si a Marilor Juristi Romani”. Ce semnifica pentru dumneavoastra aceasta functie si de cat timp o ocupati?

Dana GRUIA DUFAUT : Fundatia Andrei Radulescu si a Marilor Juristi Romani a luat nastere in 1995, la initiativa fiicelor lui Andrei Radulescu, Irina Radulescu Valasoglu (decedata in 2000), Constanta Irina Bercescu si Maria Gruia, mama mea. Fundatia a fost creata cu scopul de a pune in valoarea operele marilor juristi romani si de a evidentia aportul pe care l-au avut acestia la formarea culturii juridice în România.

Incepand cu anii 2000 am preluat conducerea acestei Fundatii, cu toata responsabilitatea pe care o presupune aceasta functie si constienta de greutatea misiunii de onoare pe care o am, de a duce mai departe memoria bunicului, mentorului si indrumatorului meu.

Din aceasta perspectiva, doresc ca Fundatia sa continue simbolic opera de cercetare a lui Andrei Radulescu, incurajand aceasta activitate, prin premiile pe care le-am instituit in parteneriat cu Uniunea Juristilor din Romania, iar pe de alta parte, sa readuca in atentie specialistilor, operele lui Andrei Radulescu, prin reeditarea unora dintre lucrarile sale ce pot prezenta un real inters juridic.

Astfel, chiar in aceste zile vede lumina tiparului, la Editura Hamangiu, Cursul de drept civil tinut de Andrei Radulescu la Academia de Inalte Studii Comerciale și Industriale între 1920 si 1947. Pentru juristul de astazi, publicarea acestui curs, in versiunea prezentata studentilor in 1937-1938, are multiple valente recuperatorii. In primul rand se recupereaza memoria unei personalitati si nu in ultimul rand se recupereaza o viziune despre drept in general si dreptul civil, in special, ca fenomen social, cultural și istoric. Speram ca acest curs sa il putem oferi impreuna cu un Album memorialistic dedicat lui Andrei Radulescu, participantilor la Colocviul Andrei Radulescu (1880-1959) pe care il organizam joi 3 decembrie la ora 17.00, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare.

As mai mentiona in final ca Fundatia Andrei Radulescu si a Marilor Juristi Romani are de cativa ani deja un program prin care urmareste sa incurajeze continuarea studiului in randul elevilor, oferind burse de merit pentru elevii Scolii Gimnaziale Andrei Radulescu din localitatea natala a lui Andrei Radulescu – comunca Chiojdeanca, din judetul Prahova.
Speram deci ca toate aceste actiuni ale noastre sa incurajeze tanara generatie sa recapete dorinta de a se realiza profesional si de a-si descoperi adevaratele repere in doctrina juridica din România. Deschidem o usa a trecutului atat de generos presarat cu cele mai autentice modele si lansam in acelasi timp o invitatie la continuarea cercetarii juridice si istorice in Romania.

Autor: Ecaterina Virgolici

Interviu publicat in www.legalmarketing.ro, 26 noiembrie 2015