[LEGAL MAGAZIN] Dana Gruia Dufaut : Ascultă şi ajută. Aceste cuvinte definesc relaţia mea cu clienţii şi cu oamenii din echipă

“Ascultă şi ajută-i pe cei din jurul tău” – acestea sunt cuvintele pronunțate în mod spontan de Dana Gruia Dufaut, atunci când i se cere să descrie în două cuvinte activitatea sa de Managing Partner al Cabinetului de avocatură Gruia Dufaut. Implicarea în cabinetul ale cărei baze le-a pus în urmă cu mai bine de 25 de ani în România este însă departe de a se limita la domeniul relațiilor umane. Cu un cult afişat pentru detaliu, Dana Gruia Dufaut rămâne foarte implicată în urmărirea dosarelor, după cum îşi asumă un rol activ în partea de business development, în paralel cu o prodigioasă activitate în sfera relațiilor sociale, care are legătură mai ales cu viața comunității franceze din România. Implicată în activitatea Camerei de Comerț, Industrie şi Agricultură româno-franceză (CCIFER) încă de la crearea organizației, acum 20 de ani, şi membru în Consiliul de Administrație din 2010, Dana Gruia Dufaut a fost aleasă în 2014 prin sufragiu universal, pentru un mandat de 6 ani, în funcția de Consilier Consular al Franței pentru România şi Republica Moldova. În pofida unei agende completate cu multe luni înainte, împărțită între cabinetul de la Bucureşti şi cel de la Paris, Dana Gruia Dufaut găsește timp pentru ceea ce îi place să facă în afara profesiei: printre alte pasiuni să fotografieze, dar şi să ajute diversele categorii defavorizate din țara sa de origine.

“Eu sunt înainte de toate un avocat al investitorilor, care a pornit pe calea antreprenorialului în urmă cu 25 de ani în România, şi care s-a aflat în situația de a deveni şi manager. Mi-am însușit abilitățile manageriale, pentru a putea dezvolta Cabinetul, iar rezultatele nu au întârziat sa apară. Am crescut constant şi ne-am diversificat domeniile de intervenție, am format o echipă performantă şi am dimensionat această echipă până acolo unde am planificat. Dosare ale clienților, asociați, colaboratori, personal administrativ, finanțe…. în fine, tot managementul unui cabinet de avocatură, aceasta este activitatea mea. Si vorbim mai ales de multă muncă în afara dosarelor. Totul este posibil şi datorită sprijinului pe care îl primesc din partea partenerelor mele, Loredana Van de WAART şi Cristina BOJICĂ.”, afirmă Dana Gruia Dufaut, pentru care doar pasiunea şi competența pot garanta succesul pe termen lung în avocatură.

Când ați pus bazele Cabinetului de la Bucureşti, vă gândeați că veți obține recunoașterea de care vă bucurați în prezent ?

Am creat Cabinetul de la zero, dar atunci când am revenit în România imediat după Revoluție, eram deja avocat înscris în Baroul Paris, specializat în dreptul afacerilor. Au urmat ani extraordinari, dar în același timp plini de provocări.
În anii ’90, lupta pentru supraviețuire era încă grea, cu magazine goale şi cozi interminabile, după cum se ducea o luptă la fel de crâncenă cu mentalitățile învechite şi cu birocrația, că să nu spun mai mult. Au fost însă şi ani pasionanți, pentru că în avocatura de business eram niște pioneri şi pentru că în România de atunci totul era de reconstruit.
În plan juridic, a fost pasionant să particip la primele privatizări pilot, să constitui societăți Greenfield sau societăți mixte, cum se numeau cele care erau în parteneriat cu Statul…
Întregul context socio-economic, politic şi legislativ în care am evoluat în ultimii 25 de ani, cu o piață a avocaturii de business în curs de dezvoltare, m-a responsabilizat foarte mult în raport cu clienții cărora le-am promis încă de la început servicii de consultanță la nivelul celor oferite de marile cabinete occidentale. Am încercat să aduc şi să aplic în România ceea ce învățasem în Franța.
Iar dacă astăzi beneficiem de o bună reputație în piață, asta se datorează, în primul rând, angajamentului pe care l-am asumat împreună cu întreaga mea echipă de tineri avocați, de a le oferi rigoare, competență, integritate, onestitate şi, mai ales, soluții juridice pe măsura așteptărilor celor care ne-au încredințat dosarele.
Dubla perspectivă asupra dreptului european, francez mai ales, şi asupra dreptului românesc, pe care am oferit-o, i-a ajutat pe acești clienți să înțeleagă care sunt constrângerile juridice locale. Serviciile noastre i-au determinat să dorească să continue să se dezvolte în plan local tot cu noi.
Recunoașterea despre care vorbiți este onorantă pentru mine şi pentru echipa mea. Este mai ales confirmarea că alegerile făcute de la început au fost corecte, mai ales dacă mă gândesc că în toți acești ani am întâlnit şi oameni care mi-au spus că a practica avocatura în România este un act de curaj…
Eu cred că nu se pune problema de curaj, ci de a ține calea dreaptă, de a respecta moralitatea în care am fost educată şi deontologia profesiei mele, aşa cum am învățat-o în Franța, indiferent de cărările ocolite ce ți se deschid. Curajul înseamnă să știi de ce anume să nu îți fie frică, cum spunea un mare gânditor, iar eu chiar cred că așa este.

Dacă ar fi să descrieți în două cuvinte activitatea dumneavoastră care ar fi acestea ?

Ascultă şi ajută. Aceste cuvinte definesc, atât relația mea cu clienții care ne trec pragul cabinetului, cât şi cu oamenii din echipă.
A asculta te ajută să înțelegi, iar înțelegerea îți întărește legăturile cu ceilalți şi îți permite în același timp să descoperi soluții pe care, altfel, ai toate șansele să nu le găsești.
Apoi, eu am fost învățată că în viață nu este suficient să reușești ceea ce îți propui, să alegi drumul cel bun. Adevărata împlinire vine doar atunci când reușești, oferind ajutor celor care au nevoie de el, să îi determini să meargă alături de tine pe acest drum.

Cum vă împărțiți între responsabilitățile de avocat şi cele de manager, antreprenor ?

Înainte de toate eu sunt un avocat al investitorilor, care a pornit pe calea antreprenorialului în urmă cu 25 de ani în România şi care s-a aflat în situația de a deveni manager. Am dobândit abilitățile manageriale, pentru a putea dezvolta Cabinetul.
Rezultatele sunt cele așteptate. Am crescut constant şi ne-am diversificat domeniile de intervenție, am format o echipă performantă şi ne-am poziționat într-o zonă a firmelor de avocatură care dețin o poziție sigură pe piață şi care oferă consultanță de specialitate juridică la cel mai înalt nivel calitativ, pentru o clientelă internațională.
Dosare ale clienților, asociați, colaboratori, personal administrativ, finanțe…. în fine, tot ce ține de managementul unui cabinet de avocatură- aceasta este activitatea mea cotidiană.
Și vorbim mai ales de multă muncă în afara dosarelor. Totul este însă posibil şi datorită sprijinului pe care îl primesc din partea partenerelor mele, Loredana Van de WAART şi Cristina BOJICA.

Ce pasiuni aveți în afara profesiei? Ce vă preocupă în afara acesteia? Mai există timp pentru așa ceva?

Îmi place să fotografiez şi o fac cu mare plăcere aproape în fiecare zi, uneori chiar între două întâlniri cu clienții. Am aproape întotdeauna în geantă un mic aparat foto performant, pentru a surprinde frumosul, insolitul…
Într-un fel fotografia se leagă frumos cu profesia mea, pentru că atât avocatura, cât şi fotografia implică observație, un demers tehnic exigent şi creativitate. În ambele cazuri analiza şi ochiul contează.
Când am ocazia, îmi place, de asemenea, să bat magazinele de artizanat, să „chinez” cum spun francezii (de la „chiner” sau „brocanter”, în franceză). Dar şi să descopăr şi să susțin artizanii, fie că vorbim de sticlari, de cei care lucrează în fier forjat, sau pictori, sculptori ….
Astăzi, aceşti artizani au nevoie de susținere şi mă doare sufletul să văd că în Bucureşti acele magazine care promovau arta meșteșugărească (cum erau sticlarii pe Strada Şelari, în cartierul Lipscani) dispar ..!
În fine, multe din preocupările mele extra-job au legătură cu viața comunităţii franceze din România. Particip în mod benevol la activitatea CCIFER, după cum susțin în mod constant diverse proiecte culturale, sociale sau educaționale inițiate de membrii acestei comunități în România.
A nu se înțelege că susținerea mea se rezumă la un sprijin strict financiar, deși acesta este vital pentru derularea unui proiect caritabil. Atunci când am ocazia ofer cu drag din timpul meu şi din priceperea mea celor care au nevoie. Când îți dorești ceva şi când ceva te pasionează cu adevărat, nu se poate să nu îți găsești timp, oricât de ocupat ai fi.

Prin specificul activității, interacționați cu investitori de diverse naționalități. Există o diferență între investitorii români şi străini? Care sunt nevoile lor?

Cei mai mulți antreprenori români au împrumutat mult din comportamentul în afaceri al occidentalilor, care pun mare preț pe onestitate, simplitate, rigoare şi respectarea promisiunilor. Mulți dintre românii care au reușit să dezvolte business-uri performante au adoptat modele occidentale, astfel că ei apelează cu aceeași deschidere la avocați în articularea proiectelor de dezvoltare sau a tranzacțiilor complexe. Aceștia sunt bine pregătiți în negocieri şi familiarizați cu practica consultanței juridice.
În cabinet lucrăm cu o clientelă formată 100% din firme private, cu capital străin, dar şi cu capital autohton. Nevoile investitorilor sunt aceleaşi: ei vor stabilitate, predictibilitate şi un tratament egal în relația cu administrația, cu instituțiile statului sau cu organele de justiție.
Ca o paranteză vă spun că, nouă, ne este cel mai greu să le explicam investitorilor cum se face că în cauze similare, justiția de la noi dă încă soluții diferite… Chiar dacă din ce în ce mai rar …

Este în continuare România atractivă pentru investitorii străini ?

Investițiile străine directe au crescut anul trecut la 4,8 miliarde euro, comparativ cu anii precedenți, chiar dacă nivelul de 9,5 miliarde euro din 2008, de dinainte de criză, nu a fost atins. Există, deci, interes de a investi în România, dar ritmul şi mai ales volumul acestor investiții vor depinde de felul în care Statul va știi să valorifice oportunitățile regionale şi să dea dovadă de consecvență în elaborarea politicilor fiscale şi economice.
Așteptăm în continuare tranzacții importante în România, care rămâne dependentă de capitalul străin pentru a-şi finanța deficitul de dezvoltare economică.

Actualul cadru legislativ permite dezvoltarea investițiilor?

Este loc pentru mai bine, însă nu putem să nu recunoaștem progresele făcute în ultimii ani. Am în vedere mai ales îmbunătățirea legislației privitoare la achizițiile publice şi intrarea în vigoare a noii legi a PPP, care ar trebui să conducă, cel puțin teoretic, la o deblocare a marilor proiecte de investiții.
Aş evoca, totodată, şi seria de facilității fiscale sub forma ajutoarelor de stat care au potențialul de a impulsiona investițiile în anumite sectoare şi regiuni ale țării, precum şi facilitățile oferite, după o îndelungată așteptare, firmelor care desfășoară activități în domeniul cercetării-dezvoltării. Mă refer aici la scutirea de impozit pe salariile angajaților din acest sector, deducerea fiscală suplimentară de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetare dezvoltare şi scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de 10 ani pentru centrele de inovare, respectiv companiile care desfășoară exclusiv astfel de activități.
Facilitățile fiscale oferite firmelor care activează în domeniul IT, aplicate deja de câțiva ani cu rezultate notabile, contribuie în continuare la dinamizarea industriei, chiar dacă o lovitură sub centură a fost aplicată de Stat la începutul acestui an prin eliminarea plafonului de plată a CAS şi CASS de cinci ori salariul mediu brut. Această măsură lovește, se știe, în special salariații cu venituri mari.
Confucius spunea că pentru a muta un munte trebuie să începi prin a îndepărta pietrele mici. Aplicând această învățătură la situația actuală a României, aş spune că ceea ce trebuie să facă acum Statul este să se asigure că legile pe care le-a dat sunt corect aplicate, să reducă corupția şi să dea dovadă de consecvență între ceea ce promite şi ceea ce face.

Ce sfaturi dați viitorilor avocați sau celor aflați la început de carieră?

Îmi cereți să dau sfaturi unor tineri din Generația Y care, ştim cu toții, cât de diferit gândesc şi acționează față de noi, cei mai în vârstă. Totuşi, cu toate diferențele dintre noi în ce privește felul de a ne raporta la profesie, la carieră, în general, mă hazardez să dau câteva sfaturi.
Cel mai important ar fi ca acești tineri să rămână în profesie doar dacă simt cu adevărat că sunt făcuți pentru asta. Avocatura nu este o profesie a jumătăților de măsură, este o profesie în care poți atinge performanța doar dacă te implici cu pasiune, fără a-ți număra orele de muncă şi dacă dai dovadă de perseverență.
Profesia de avocat de business implică nu doar temeinice cunoștințe juridice, ci mai ales rigoare, precizie şi o gândire logică. De aceea, le-aş recomanda să investească cât de mult pot în dezvoltarea lor personală şi pentru dobândirea unor abilități ce au legătură cu arta comunicării şi interacțiunii umane, dar şi pentru structurarea unei gândiri logice. Personal am fost pasionată de matematică şi cred sincer că, ceea ce am învățat ca şi spirit logic din matematică, mi-a servit în profesie.
Nu în ultimul rând, cred că orice avocat trebuie să contribuie în fiecare minut al zilei la construirea propriei reputații, să își fixeze standarde etice înalte şi să facă tot ce ține de el pentru a le atinge.
În fine, tinerii să nu rateze nicio oportunitate ce li se oferă şi să valorifice abilitățile lor de « nativi digitali », căci ei pornesc cu un atu imens în această eră digitală: fiind deschiși la noile evoluții tehnologice, pot să dezvolte noi strategii de dezvoltare a profesiei.

Mircea FICA, Interviu publicat in editia speciala Lady Lawyer a revistei Legal Magazin, Iunie 2017, disponibil si aici.