Ultima actualizare: 8 aprilie 2021
Cadrul legal care a consacrat în Romănia cunoscutul dispozitiv german „kurzarbeit” (OUG nr.132/2020), prin care angajatorii pot să reducă, în anumite condiții, timpul de muncă al angajaților, iar angajații afectați de această măsură să beneficieze de o indemnizație plătită de stat, a fost modificat semnificativ prin Legea nr. 58/2021, publicată în Monitorul Oficial nr.345 din 5 aprilie 2021.
De la intrarea sa în vigoare, în data de 10 august 2020, OUG nr. 132/2020 a suferit mai multe modificări, care au făcut ca punerea în aplicare a prevederilor acesteia să ridice diverse probleme firmelor, mai ales din cauza ambiguității anumitor formulări. În acest context, Parlamentul a adoptat Legea nr. 58/2021 care aduce o serie de clarificări și, în același timp, simplifică procesul birocratic ce trebuie parcurs de angajatori pentru a beneficia de ajutorul dat de stat.
Mai jos, principalele modificări aduse de Legea nr. 58/2021:
1) Reducerea timpului de muncă
Potrivit noilor prevederi legale, angajatorul poate reduce timpul de muncă al salariaților cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară prevăzută în contractul individual de muncă, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii.
Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 58/2021, angajatorul putea reduce timpul de muncă al salariaților cu până la 50%, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare pe lună.
Cu toate acestea, de la intrarea în vigoare a noii legi, pentru a putea reduce timpul de muncă al salariaților, angajatorul trebuie să obțină acordul organizației sindicale sau, după caz, al reprezentanților salariaților.
Potrivit legii, organizația sindicală care dă acordul asupra reducerii timpului de muncă este acea structură sindicală îndreptățită să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, astfel cum este definită în Legea dialogului social nr. 62/2011.
De remarcat, totodată, că vechile reglementări nu prevedeau în mod explicit obligația pentru angajator de a obține acordul organizației sindicale pentru reducerea timpului de muncă al salariaților. Cu toate acestea, această obligație se subînțelegea, dacă avem în vedere documentele pe care angajatorul trebuia să le depună, dacă dorea să beneficieze de ajutorul financiar oferit de stat.
Angajații afectați de măsura reducerii timpului de muncă au dreptul la o indemnizație de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de muncă. Această compensație completează veniturile salariale datorate, calculate pe durata efectivă a timpului de muncă.
2) Condiții obligatorii ce trebuie îndeplinite de angajator pentru reducerea timpului de muncă
- Reducerea temporară a activității, ca urmare a declarării stării de urgență/alertă;
- Măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
- Reducerea activității este justificată de o diminuare cu cel puțin 10% a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia comparativ cu luna similară sau cu media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de alertă, respectiv 2019.
În cazul ONG-urilor sau al întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate.
În plus, noua lege stipulează că pot beneficia de ajutorul de la stat și societățile create între 1 ianuarie și 15 martie 2020 care au cel puțin un salariat. În cazul acestora, diminuarea cifrei de afaceri se raportează la cifra de afaceri realizată în luna anterioară aplicării măsurii de reducere a timpului de muncă.
3) Formalități și restricții
Informarea / comunicarea deciziei de reducere a timpului de muncă
Legea nr. 58/2021 menține obligația pentru angajator de a comunica decizia de reducere a timpului de muncă fiecărui angajat vizat de această măsură, cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a acestei măsuri.
Ca noutate, legea prevede că angajatorul nu mai este obligat să obțină acordul angajatului( conform art. 41 (3) litf f) Codul Muncii), însă decizia pe care o înmânează acestuia va trebui să prevadă în continuare programul de lucru, modul de repartizare pe zile și drepturile salariale.
Transmiterea deciziei se va face prin orice mijloace folosite de angajator în mod obișnuit pentru comunicarea cu angajații.
O altă noutate introdusă de legea nr. 58/2021 este posibilitatea angajatorului de a modifica, motivat, și cu acordul organizației sindicale/reprezentanților salariaților, ori de câte ori se justifică, programul de muncă al salariatului.
In cazul în care modificarea programului este determinată de o creştere a activităţii angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru, comunicarea modificării programului se poate face cu cel puțin 24 de ore anterior aplicării măsurii.
Acordarea de prime / bonusuri
Legea aduce o clarificare necesară în ce privește posibilitatea acordării de prime și alte bonusuri structurii de management. Astfel, angajatorii care aplică măsura reducerii timpului de muncă nu pot acorda prime sau alte venituri, în afara salariului de bază stabilit prin contract, pentru persoanele care asigură conducerea și/sau administrarea societății, potrivit Legii nr.31/1990.
Aceste bonusuri sau prime pot fi acordate doar după încheierea perioadei în care se aplică măsura reducerii timpului de muncă. În schimb, legislația prevede acum că, în situația în care bugetul angajatorului destinat plății cheltuielilor de personal permite, indemnizația acordată de stat salariatului poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferența până la nivelul salariului de bază.
Interdicții care privesc angajatorul
Pe perioada aplicării măsurii reducerii timpului de muncă al salariaților, angajatorul nu are dreptul:
- să angajeze personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus cât și subcontractarea activităților desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus. Interdicția se raportează la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare definite de Legea societăților nr. 31/1990 la nivelul cărora se aplică măsura reducerii timpului de lucru; Potrivit noilor dispoziții legale, interdicția nu se aplică pentru posturile unde se justifică angajarea de personal pentru înlocuirea salariaților ale căror contracte au încetat de drept (art 56, Codul Muncii) sau ca urmare a demisiei (art 81, Codul Muncii) sau ca urmare a concedierii pentru motive imputabile salariatului (art. 61, Codul Muncii);
- să reducă programul de lucru în temeiul art 52 alin (3) din Legea 53/2003 pentru salariatul al cărui de muncă a fost deja redus;
- să permită efectuarea de muncă suplimentară sau în regim de telemuncă, în afara programului de muncă redus, pentru angajatul vizat de măsura reducerii programului de muncă;
- să inițieze concedieri colective.
În sfârșit, Legea nr. 58/2021 a simplificat procedura de decontare pe care un angajator trebuie să o efectueze pentru a beneficia de ajutorul oferit de stat. Astfel, de exemplu, obligația de a prezenta, printre altele, balanța contabilă a fost înlocuită cu depunerea unei declarații pe propria răspundere.
În practică, facilitatea oferită angajatorilor de a reduce timpul de muncă va avea, cu siguranță, un impact pozitiv în anumite sectoare, dar aplicabilitatea acestor dispoziții legale rămâne limitată la perioada stării de alertă, precum și la perioada de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de alertă, fără să ia în considerare faptul că redresarea unei companii cere adesea o perioadă mai lungă de timp.