Dana Gruia Dufaut, Partner Gruia Dufaut: „Avocatul de succes este acela care dă dovadă de probitate morală în orice situație”

Forbes România a invitat câțiva dintre cei mai reprezentativi avocați de pe piața locală să răspundă unor întrebări despre transformarea pieței, despre echilibrul dintre viața personală și cea profesională și despre ceea ce definește în prezent un avocat de succes.Forbes România a invitat câțiva dintre cei mai reprezentativi avocați de pe piața locală să răspundă unor întrebări despre transformarea pieței, despre echilibrul dintre viața personală și cea profesională și despre ceea ce definește în prezent un avocat de succes.

Care sunt principalele transformări prin care a trecut piața de avocatură în anii de după declanșarea crizei pe piața românească? Cum au evoluat diferitele arii de activitate în acest interval de timp?

Cum era şi firesc, transformările dictate de criza economică nu au ocolit nici piaţa avocaturii din România. Una dintre cele mai vizibile transformări a vizat chiar modul în care avocaţii se raportează la profesia şi activitatea lor. Dacă până nu demult exista percepţia că un cabinet de avocatură nu se conduce asemenea unei firme, ci altfel, că nu are nevoie de o strategie de management, criza a resetat această gândire. Avocatul a fost pus în situaţia de a acţiona rapid, sub presiunea unor factori interni, care ţin în special de profesie (spre exemplu, creşterea numărului de avocaţi de business din ţară) sau externi (exigenţele crescute ale unei clientele devenite tot mai puţin fidelă, lipsa resurselor, ascendentul cultural exercitat de marile cabinete de avocatură internaţionale instalate în România, concurenţa tot mai mare din piaţă, răspândirea noilor tehnologii, etc.).
Schimbarile au fost de fond şi de formă. S-a schimbat, pe de o parte, modul în care sunt gestionate resursele cabinetului de avocatură, incluzând aici şi dezvoltarea de noi competenţe în rândul avocaţilor, în detrimentul unei hiperspecializări pe un singur domeniu, iar, pe de altă parte, presiunea pe onorarii a obligat la o regândire a ofertei şi la mai multă flexibilitate.
Am putea spune că după perioada de boom economic din România, avocatura de business a oscilat între o atitudine defensivă (limitarea riscurilor) şi una ofensivă (inovaţie în privinţa ofertelor şi a metodelor de lucru, dezvoltarea de noi competenţe de strictă actualitate pentru clienţi, o comunicare crescută).
In ceea ce ne priveşte, încă din perioada de criză economică ne-am intensificat activitatea în zona litigiilor şi în anumite domenii de drept impuse de noua situaţie din piaţă (fuziuni, achiziţii de active sau de societăţi, insolvenţă, sau negocieri de dreptul muncii).

Care considerați că sunt cele mai importante repere ce definesc activitatea casei dumneavoastră de avocatură și cum au evoluat acestea în ultimii ani (număr de avocați, număr de clienți, servicii facturate, etc.)? Care sunt estimările pe termen scurt și mediu?

Cabinetul – fondat de Dana Gruia Dufaut, avocat înscris în Barourile din Paris şi Bucureşti, cu o experienţă în avocatura de business din România de 25 de ani – asociază două domenii generale de competenţă: consultanţă de afaceri şi reprezentare juridică în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti.
Incă de la început, Cabinetul s-a poziţionat în zona de asistenţă juridică pentru investitori, francezi cu precădere, în procesul de pătrundere în România şi, ulterior, de dezvoltare a activităţii pe piaţa locală.
Această specializare i-a permis să dezvolte o cunoaştere aprofundată a practicilor internaţionale, care s-a transformat în timp într-un veritabil atuu în procesul de asistare a companiilor în cadrul unor operaţiuni de privatizare, achiziţie de societăţi şi/sau active, joint-venture, PPP, investiţii Greenfield, etc.
Cabinetul şi-a dezvoltat o competenţă recunoscută în materie de achiziţii publice şi în domenii de drept conexe (drept imobiliar, drept comercial, drept fiscal, dreptul muncii, dreptul concurenţei sau arbitraj intern şi internaţional).
In ultimii ani, în afara Departamentului de Consultanţă, Cabinetul a dezvoltat un Departament de Litigii, format din avocaţi capabili să pledeze în faţa tuturor instanţelor judiciare, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Avocaţii din cadrul acestui departament intervin cu precădere în domeniul civil, comercial, contencios administrativ şi fiscal.

În prezent, avocaţii Cabinetului preiau dosare de la o clientelă care în proporţie de 90% este formată de firme cu capital privat străin, activând în cele mai diverse sectoare: industria mecanică, auto, IT, agroalimentar, retail, bănci, reţele de utilităţi, telecomunicaţii, etc. Activitatea de consultanţă acoperă circa 70% din volumul de activitate al Cabinetului, restul de 30% fiind reprezentat de Litigii şi Arbitraje. În 2015, ponderea în volumul de business a diferitelor arii de competenţă a fost similară anului 2014. Fuziunile şi Achiziţiile (incluzând aspecte conexe de Drept Societar/Comercial, Concurenţa şi Dreptul Muncii) au avut un aport semnificativ la bugetul Cabinetului, aceste arii de competenţă fiind urmate de Real Estate, Achiziţii Publice & PPP, Energie şi Drept fiscal.

Multe dintre companiile active în domeniul serviciilor, în consultanță în special, au menționat o creștere a numărul de ore lucrate și a intensității muncii prestate în paralel cu menținerea sau chiar reducerea onorariilor practicate. Cum s-a schimbat în perioada de la venirea crizei modul în care se desfășoară activitatea avocaților din cadrul casei Dvs de avocatură? Detaliați!

Aşa cum am arătat mai sus, presiunea asupra bugetelor a determinat inclusiv o reconfigurare a ofertelor prezentate de avocaţi, chiar şi în condiţiile unei reluări – nu neapărat spectaculoase – a planurilor investiţionale în unele sectoare mai puternic afectate de criza economică.
S-a schimbat însă ceva şi în modul de abordare al investitorilor. Ei pun mai bine în balanţă avantajele pe termen lung şi dezavantajele unui proiect, iar decizia de demarare propriu-zisă a acestuia ia mai mult timp. Asta implică un efort mult mai mare din partea consultanţilor. Sunt, de exemplu, investitori care vin, cercetează piaţa, discută, negociază, după care procesul de luare a deciziei a devenit mai anevoios. Înainte de criză, un IMM ajungea să ia o decizie de a investi în 6 – 8 luni, acum e nevoie, în medie, şi de circa 18 luni.

Una dintre problemele ridicate tot mai des în ultimii ani vizează echilibrul între viața personală și cea profesională. Credeți că un angajator se poate implica eficient în viața echilibrată a angajatului? Dacă da, cum ar putea să o facă?

Chestiunea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională se pune în orice profesie, nu doar în cea de avocat. Dincolo de anumite clişee recurente în abordările, nu puţine, legate de femeile-avocat sau femeile-doctor şi care dezvoltă tema sacrificiului, preocuparea pentru păstrarea echilibrului între cele două este justificată şi reală.
Este justificată mai ales de accelerarea activităţii la nivelul întregii societăţii, ca efect al globalizării şi dezvoltării noilor tenologii. De asemenea, această preocupare este una reală, din perspectiva reglementatorilor, care au elaborat deja o serie de norme legale ce vizează să garanteze respectarea acestui echilibru.
Aş menţiona aici doar prevederile legale privind recompensarea orelor suplimentare, posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă, reglementarile privitoare la creşterea copiilor, munca la distanţă, programul flexibil etc.
Din această perspectivă, o primă implicare a angajatorului pentru asigurarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală ţine chiar de respectarea legislaţiei în vigoare, dar şi de felul în care el reuşeşte să-şi motiveze şi să-şi dezvolte echipa.
Cred de asemenea că menţinerea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională ţine mai ales de o alegere personală. De cât de bine reuşeşte fiecare să-şi găsească echilibrul depinde, până la urmă, reuşita personală în viaţă, în profesie…

Cum reușiți să găsiți, personal și instituțional, la nivelul casei dumneavoastră de avocatură, acest echilibru?

Personal, eu găsesc acest echilibru prin alegerile pe care le fac zilnic. Cred că cel mai important este să dai valoare fiecărui moment petrecut în primul rând în compania echipei Cabinetului, dar şi a partenerilor de afaceri, a prietenilor sau familiei. Tot acest timp petrecut cu alţii sau cu tine însăţi trebuie să aibă o valoare energetică. Când faci ceva cu pasiune, ceea ce încerc să insuflu echipei Cabinetului, atunci echilibrul este ceva ce devine natural.
Experienţa mea încerc să o împărtăşesc şi celor care mă înconjoară.

Ce înseamnă să fii avocat de succes în ziua de astăzi și cum s-a schimbat înțelesul acestei sintagme în anii de după venirea crizei?

Ca avocat trebuie să te reinventezi mereu. Succesul vine din recunoaşterea valorii tale de către altii, dar şi din felul în care îţi evaluezi performanţa individuală şi te raportezi la deontologia profesională.
Astfel, succesul unui avocat de business este dat de numărul proiectelor derulate, de amploarea acestora, de valoarea şi de numărul cazurilor câştigate, mai ales dacă ele ajung să producă o schimbare în jurisprudenţă, să schimbe o interpretare legală…
Avocatul de succes este, iarăşi, acela care dă dovadă de probitate morală în orice situaţie. Ştiţi cum spunea Seneca: « Succesul nu este un fruct care cade singur din pomul vieţii în palma omului». Aş continua, spunând că el aparţine acelora care îşi aleg drumul pe care să meargă şi care nu se abat pe cărări deja cunoscute şi general acceptate.

Interviu publicat in Forbes, in data 17 august 2016