[BURSA] VALOAREA CUMULATĂ A INVESTIŢIILOR FRANCEZE ÎN ROMÂNIA A ATINS 4,3 MILIARDE EURO ÎN 2015

Interviu cu Dana Gruia Dufaut, fondatoarea Cabinetului de avocatură GRUIA DUFAUT.
A devenit aproape o tradiție ca de Ziua Națională a Franței, unul dintre partenerii importanți ai României, să tragem o linie și să analizăm stadiul relațiilor româno-franceze.

Din dubla dumneavoastră poziție de cetățean francez de origine română și de avocat de afaceri, cum percepeți evoluția acestor relații ?

Legăturile dintre cele două țări au la bază o bogată istorie comună care generează, în mod firesc, o mare așteptare din partea românilor față de Franța, dar și o deschidere a francezilor față de România. În ultimii 25 de ani pe care i-am petrecut în mijlocul comunității franceze din țară am asistat și îndrăznesc să spun că am și contribuit puțin la relansarea «filierei francofone» în numeroase domenii - cultural-educativ, socio-economic, politic -, filieră care a avut o contribuție însemnată la consolidarea parteneriatului dintre cele două țări.

Franța este astăzi un partener strategic al României în Europa și unul dintre primii cinci parteneri comerciali. Valoarea cumulată a investițiilor franceze în România a atins 4,3 Miliarde Euro în 2015, iar investițiile franceze au o contribuție importantă la PIB-ul țării, dacă ne gândim doar la Grupul Dacia Renault care este printre primii 3 angajatori din România. Dar cine nu se întâlnește zilnic cu branduri respectabile franceze: Orange, Carrefour, Decathlon, BRD – Societe Generale, Groupama…

Se putea face mai mult în relațiile franco – române ? Mai bine ? Cert este că ne aflăm, acum, într-un stadiu al relațiilor care creează premise pentru o nouă relansare mai susținută a acestora. Depinde doar de cât de bine vor reuși guvernanții să armonizeze interesele celor două țări și să proiecteze o viziune comună pe termen lung a acestor relații. Mediul de afaceri este extrem de sensibil la semnalele venite dinspre aceștia și știm cu toții că la baza celei mai trainice prietenii se află încrederea. Aceasta se construiește greu și se distruge foarte ușor.

Pentru ca ați evocat cuvântul încredere, cum privesc investitorii francezi evoluțiile recente din România?

Înainte de a exprima o opinie cu privire la reacția investitorilor străini în general, nu doar a francezilor, aș dori să atrag atenția asupra faptului că investițiile străine sunt un barometru al atractivității mediului de afaceri. Ele reflectă, pe cale de consecință, modul în care străinii percep evoluțiile dintr-o țară. Or, volumul investițiilor atrase de România îl cunoaștem, cifrele au fost publicate. Nu ne putem lăuda în regiune cu atragerea de investiții străine, în pofida creșterii record a economiei românești. Conform FIC, România a avut în 2015 al doilea cel mai mic stoc de Investiții Străine Directe (ISD) din regiune, fiind devansată de Polonia, Ungaria și Cehia. Doar Bulgaria s-a plasat în urma României în această privință. Cu toate astea, stocul ISD a crescut de 12 ori în România în intervalul 1999 - 2015. Aceste date arată, deci, că percepția investitorilor față de România s-a îmbunătățit per ansamblu, după criza economică, dar nu pe măsura potențialului țării.

Or, pentru ca investitorii străini sa privească cu mai multă încredere spre România, ei trebuie să fie convinși că promisiunile de stabilitate, predictibilitate și transparență sunt puse în practică. Altfel, aceste trei deziderate riscă să devină un fel de Fata Morgana, așa cum se întâmplă din păcate deja cu infrastructura românească …
Nicio companie serioasă nu mai este dispusă să investească într-o țară care cultivă un mesaj agresiv cu privire la interesele ”ascunse” ale investitorilor străini sau în care legislația este încercată cu tot felul de experimente fiscale.

Indiferent de naționalitate, investitorii își doresc un tratament egal în fața legii și sunt din ce în ce mai atenți la modul în care sunt tratați de autorități. Ei cer garanții că își vor putea recupera investiția într-un termen rezonabil, care poate fi de 3-5-7 ani.

În aceste condiții, nu mai este niciun secret că am fost cu toții surprinși de felul în care au fost anunțate peste noapte noi măsuri fiscale, fără nicio consultare prealabilă, fără un studiu de impact. Într-un interval scurt de timp s-au rostogolit în piață, informații contradictorii cu privire la reintroducerea impozitului progresiv, apoi cu privire la amânarea reducerii cotei de TVA, și cel mai îngrijorător – introducerea impozitului pe cifra de afaceri.

Să aplici un astfel de impozit pe cifra de afaceri la nivel global este nu doar contrar reglementarilor europene, ci și foarte periculos din punct de vedere economic. Ce se întâmplă apoi cu toate tratatele semnate de România pentru evitarea dublei impuneri? Ce se întâmplă cu programul de investiții al companiilor în România? Iar șirul întrebărilor poate continua… Ceea ce se va întâmpla pe termen scurt la nivel legislativ, va determina cursul investițiilor pe termen lung de aici.

Ce soluții vedeți pe termen scurt pentru atragerea investițiilor ?

În primul rând, trebuie să se renunțe la baloanele de încercare aruncate în piață și care urmăresc strict o creștere – discutabilă, de altfel, - a veniturilor la bugetul statului. Pentru asta există multe alte măsuri ce pot fi aplicate.

În actualul context, cea mai urgentă măsură ce trebuie luată este întărirea stabilității și predictibilității legislative, singura care dă curaj firmelor să investească pe termen lung. Când vorbesc de stabilitate și predictibilitate nu înseamnă că refuz ideea unor reforme când acestea sunt justificate. Reforme au loc în permanență, inclusiv în economii mult mai dezvoltate. Mă refer la modul în care sunt pregătite și fundamentate aceste reforme. Dincolo de nivelul scăzut al taxelor, un factor determinant pentru atragerea investițiilor îl reprezintă stabilitatea și predictibilitatea legislativă.

Apoi, pentru atragerea investițiilor este nevoie ca statul să iasă cu proiecte concrete de investiții, să vină cu strategii care să ia în calcul aspecte precum infrastructura, pregătirea forței de muncă, educația și inovarea.

Nu în ultimul rând este nevoie de întărirea capacității administrative, complet decredibilizate prin tolerarea unor persoane slab pregătite la conducerea unor instituții cheie.

Un mare înțelept spunea că pentru a muta un munte, este nevoie să se înceapă prin a se îndepărta pietrele mici. Pentru a deveni o destinație mai atractivă pentru investiții, România nu trebuie să mute munții din loc, ci să curețe corupția endemică, să aplice corect legile pe care le are, să vină cu proiecte, să știe unde dorește să ajungă pe termen lung și care îi sunt interesele.

Poate fi Franța un model de dezvoltare pentru România ?

Amprenta influenței istorice franceze se regăsește în multe domenii, în cultură, în arhitectură, în literatură, în administrație, dar și în domeniul dreptului ... Desigur, această influență nu a fost singura care s-a manifestat de-a lungul timpului, dar a fost în multe privințe cea mai puternică. Franța a însemnat pentru români inclusiv o cale de urmat, un model de reușită. Această cale de urmat încă există și ea trebuie arătată contemporanilor noștri.

În actualul context, nu este lipsit de interes să aducem în atenție exemplul guvernanților francezi care sunt la fel de interesați să atragă investiții în Hexagon pentru a da un suflu nou economiei. Soluțiile pe care le-au anunțat sunt : adoptarea de măsuri pro-business de reducere a poverii fiscale pentru companii, măsuri ce vor fi implementate in următorii doi ani, măsuri de reducere a cheltuielilor în sectorul public și un plan clar de investiții de 50 de Miliarde de euro în domenii identificate ca strategice pentru Franța.

Dumneavoastră ce le spuneți investitorilor francezi despre România ?

Ce le spun tuturor investitorilor care ne caută pentru a le oferi servicii de asistență juridică sau pe care îi întâlnesc la Camera de comerț franceză din România în activitatea căreia sunt implicata de 20 de ani… că România este în continuare un bazin de oportunități de afaceri. Faptul că aici, comparativ cu Polonia, de exemplu, unele sectoare s-au dezvoltat mai lent, reprezintă acum un atu pentru investiții.

Le mai spun că nu trebuie deloc să îi subestimeze pe români, care au o mare capacitate de adaptare şi dau dovadă de o mare putere de muncă atunci când sunt tratați corect.

Eu personal văd că există în continuare deschidere pentru investiții franceze, doar că mediul economic este mai complicat acum în general în toată Europa. Să nu uităm că vorbim de o economie globalizată şi doar factorii interni dintr-o țară nu mai sunt suficienți pentru a atrage investițiile. Recent am participat la câteva întâlniri de afaceri organizate de Business France și am avut ocazia să constat că multe firme franceze din sectorul auto, energetic sau din agricultură, care lucrează deja de câțiva ani cu parteneri locali, se gândesc să își creeze propriile puncte de lucru aici în România.

Actualul cadru legislativ permite dezvoltarea investițiilor?

Este loc pentru mai bine, însă nu putem să nu recunoaștem progresele făcute în ultimii ani. Am în vedere mai ales îmbunătățirea legislației privitoare la achizițiile publice şi intrarea în vigoare a noii legi a PPP - mai așteptăm și Normele de aplicare, pentru ca ea să fie funcțională - , care ar trebui să conducă, cel puțin teoretic, la o deblocare a marilor proiecte de investiții.

Aş evoca, totodată, şi seria de facilității fiscale sub forma ajutoarelor de stat care au potențialul de a impulsiona investițiile în anumite sectoare şi regiuni ale țării, precum şi facilitățile oferite, după o îndelungată așteptare, firmelor care desfășoară activități în domeniul cercetării-dezvoltării. Mă refer la scutirea de impozit pe salariile angajaților din acest sector, deducerea fiscală suplimentară de 50% din valoarea cheltuielilor de cercetare dezvoltare şi scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de 10 ani pentru centrele de inovare, respectiv companiile care desfășoară exclusiv astfel de activități.

Facilitățile fiscale oferite firmelor care activează în domeniul IT, aplicate deja de câțiva ani cu rezultate notabile, contribuie în continuare la dinamizarea industriei, chiar dacă o lovitură sub centură a fost aplicată de Stat la începutul acestui an prin eliminarea plafonului de plată a CAS şi CASS de cinci ori salariul mediu brut. Această măsură lovește, se știe, în special salariații cu venituri mari.

In final, ce semnificație are pentru dumneavoastră ziua de 14 iulie?

Este o zi emoționantă, pe care o trăiesc cu aceeași intensitate ca toți compatrioții mei francezii. Este Sărbătoarea Națională a țării care m-a primit cu brațele deschise copil fiind, oferindu-mi șansa de a deveni ceea ce sunt astăzi și care mi-a oferit cele mai înalte distincții pentru activitatea mea profesională de până acum.

Această zi este în același timp un simbol al unității și al podurilor pe care încerc prin tot ceea ce fac să le construiesc între Franța și România.
Interviu publicat in Cotidianul BURSA, Editia Speciala de Ziua Frantei, 14.07.2017