Ultima actualizare: 5 decembrie 2022
Concluzia pe care o veți vedea în raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) este că România îndeplinește acum condițiile pentru ridicarea mecanismului. Mai sunt încă unele probleme care trebuie rezolvate, dar din schimburile la nivel înalt și din garanțiile primite de la autoritățile române, aceste probleme vor fi rezolvate. Acum suntem în situația în care putem spune că obiectivele fixate prin mecanismul de verificare sunt îndeplinite, iar restul muncii care trebuie făcută poate fi urmărită cu instrumentele convenționale, cu rapoartele privind statul de drept. (...) Este un raport pozitiv, un raport care concluzionează că MCV poate înceta și că monitorizarea viitoare poate avea loc în cadrul raportului privind statul de drept, declara la 22 noiembrie 2022, un oficial al Comisiei Europene.
Declarațiile responsabilului european, susținute de anunțul oficial al Comisiei privind adoptarea raportului de evaluare a progreselor realizate de România în domeniul justiției, marchează, în mod simbolic, un sfârșit de drum început în 2007, odată cu aderarea țării la UE.
Ce a însemnat MCV și de ce a fost necesar ?
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost creat de Comisia Europeană la momentul aderării României și Bulgariei, ca o masură tranzitorie, cu scopul de a supraveghea îndeaproape și de a ajuta cele două țări să remedieze problemele pe care le aveau încă nerezolvate la momentul aderării la UE legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupție și, în cazul Bulgariei, și de criminalitatea organizată.
În temeiul deciziei CE din 13 decembrie 2006 au fost stabilite 4 obiective de referință pe care trebuia să le atingă România : (1) Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacităților și responsabilității CSM. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală (2) Înființarea unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive (3) Continuarea anchetelor profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt (4) Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.
Primul raport al Comisiei Europene a fost prezentat la 27 iunie 2007. De atunci, an de an, Comisia a evaluat periodic progresele înregistrate, stabilind obiective și emițând recomandări cu privire la acțiunile ce trebuiau întreprinse de România pentru a își putea îndeplini obligațiile aferente statutului de membru al UE și pentru a asigura aplicarea corectă a legislației, politicilor și programelor europene.
În ianuarie 2017, Comisia a efectuat o evaluare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a MCV și a formulat 12 recomandări specifice1 care, îndeplinite în mod ireversibil, erau considerate suficiente pentru ca România să scape de MCV.
Rapoartele de la sfârșitul anului 2017 până în 2019 au constatat însă o încetinire a ritmului reformelor. Măsurile luate de România au redeschis anumite aspecte pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase închisem astfel că în 2018 au fost formulate recomandări suplimentare2.
Raportul MCV din octombrie 2019 a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător obligațiile din cadrul MCV, astfel că monitorizarea putea înceta în cazul său. De atunci, acest stat este monitorizat în cadrul ciclului anual privind statul de drept și, mai concret, în cadrul Raportului anual al Comisiei privind statul de drept.
În cazul României, raportul din iunie 2021 a evidențiat progrese substanțiale, multe recomandări fiind pe cale să fie îndeplinite, dar a fost menținută condiția ca progresele să rămână constante.
Ce urmează după MCV… Mecanismului european privind statul de drept
Raportul din 2022 al comisiei constată eforturile depuse de România pentru implementarea recomandărilor europene, prin legi, politici și instrumente noi menite să întărească sistemul judiciar și să combată corupția. Totodată, stabilește că, în continuare, evaluarea sistemului de justiție va putea continua, anual, ca și în cazul celorlalte state membre ale UE, prin Mecanismului european privind statul de drept (mecanismul « Rule of Law »).
Printre reformele importante evocate de Comisie în ultimul raport se numără cele trei legi ale justiţiei recent promulgate de președintele României (Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2022 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii), progresele înregistrate în revizuirea Codurilor penale, precum și în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea. De asemenea, o evaluare pozitivă o are și angajamentul statului român de a ține cont de opinia Comisiei de la Veneția în privința legilor justiției și altor măsuri suplimentare care se vor impune. În privința luptei împotriva corupției, raportul menționează că în 2021 – 2022 s-a inregistrat din nou un bilanț pozitiv în legătură cu investigarea și sancționarea corupției la nivel înalt.
"Parlamentul a îmbunătățit procedura privind ridicarea imunităţii, iar instituţiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea şi conflictele de interese şi pentru gestionarea şi recuperarea averilor ilegale au lucrat eficient", se arată în comunicatul Bruxelles-ului.
Mecanismului european privind statul de drept instituit, în baza articolului 7 din Tratatul UE, prevede un dialog anual la care participă CE, Consiliul și PE, alături de statele membre, parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate din domeniul statului de drept. Anual, acest dialog se materializează într-un raport privind statul de drept care servește ca bază pentru discuțiile din UE și care urmărește să identifice provocările și soluțiile pentru menținerea și protejarea statului de drept în fiecare din țările membre ale UE.
Raportul acoperă 4 piloni : sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei Europene, măsuri de protecție, precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.
Astfel, mecanismul de condiționalitate, în vigoare din ianuarie 2021, permite suspendarea plăţii fondurilor UE unei ţări în cazul în care sunt constatate încălcări ale statului de drept ce pot aduce atingere intereselor financiare ale UE3. O eventuală decizie în acest sens trebuie sprijinită de cel puţin 15 state membre din 27.
Astfel, prin raportul privind statul de drept, Comisia va monitorizeaza realizarea multora dintre reformele convenite cu statul român, între care : noul regim în urma desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, funcționarea Inspecției Judiciare, resursele umane din sistemul judiciar, executarea hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției, precum și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.
***
Recomandarea de ridicare formală a MCV are o însemnătate simbolică pentru atingerea de către România a unui alt obiectiv imediat important, respectiv aderarea la spațiul Schengen. Chiar dacă Comisia Europeană a susținut în mod constant că nu există o legătură directă între extinderea spațiului Schengen și MCV, susținerea demonstrată de executivul european poate înclina balanța în favoarea României și poate determina statele membre reunite în Consiliu să ia în viitorul apropiat o decizie favorabilă în privința primirii în Schengen.
În fine, nu putem omite nici faptul că ridicarea MCV va avea un anumit impact și asupra imaginii de țară a României, a felului în care este percepută de partenerii săi, dar și de investitori. Cel puțin la modul simbolic, România va putea scăpa de apelativul de « țară de rangul doi în UE » sau de țară coruptă, cu un sistem judiciar nefuncțional și desuet.
Note
1 - (1) Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt (2) Cod de conduită pentru parlamentari, care să includă prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții (3) Încheierea reformei Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (4) Creșterea transparenței și predictibilității procesului legislativ (5) Elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecatorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești; elaborarea unui sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune (6) Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul Justitiei, CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul general, să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune (7) Elaborarea de către CSM a unui program care să includă măsuri de promovare a transparenței și responsabilizării.(8) Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT – întocmirea de rapoarte cu privire la verificarile ex-ante în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile întretreprinse în urma verificărilor, inclusiv în cazul verificărilor ex-post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite (9) Creștrea transparentei în procesul decizional al Parlamentului cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite, pronunțate împotriva membrilor acestui for legislativ (10) Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor (11) Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (12) Operaționalizarea pe deplin a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
2 - (1) Suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției (în forma de la acea dată) și a OUG ulterioare (2) Revizuirea legilor justiției, ținând seama de recomandările din raportul MCV și de cele ale Comisiei de la Veneția și Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) (3) Suspendarea procedurilor de numire și revocare care vizau procurori în funcții-cheie (4) Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție (5) Numirea de către CSM a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea prin concurs a unei noi conduceri a acestei instituții (6) Respectarea avizelor negative ale CSM referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea din ianuarie 2017 (7) Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală (8) Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și Codului de procedură penală în acod cu dreptul UE și instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.
3 - Parlamentul European a adoptat la 24 noiembrie 2022, cu 416 voturi pentru, 124 împotrivă și 33 de abțineri o rezoluție prin care susține ca măsurile negociate de Ungaria cu Executivul european în cadrul programului de redresare nu sunt suficiente pentru a înlătura riscul de a aduce atingerea intereselor financiare ale UE. La 18 septembrie 2022, Comisia a propus înghețarea fondurilor UE pentru Ungaria, în valoare de 7,5 miliarde de euro, invocând preocupări legate de corupție, după ce în aprilie a declanșat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept împotriva acestui stat. A se vedea : https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20221118IPR55719/parliament-insists-that-the-eu-must-freeze-funding-to-hungary